Despre mine

Fotografia mea
Ruginoasa, Romania
Întrebare de logică: „Te afli într-o cameră întunecată, fără geamuri sau curent electric. Pe masă sunt o lampă, un felinar, lumânări și o cutie de chibrituri cu un singur băț bun. „Ce aprinzi întâi?” Răspunsul e logic „Chibritul!”. Pentru mine, cuvântul scris e lumina din acea cameră întunecată. E puterea de a pune pe hârtie, reală sau virtuală, tot ce altfel n-aș avea curaj să spun în viața de zi cu zi. Vladimir Bukovski spunea „hârtia scrisă arde mai greu". Dacă am trăi într o lume plină de cuvinte, focul ar aduce doar lumină.

joi, 15 aprilie 2010

Fintina Alba , Katyn-ul nostru

De simbata incoace Katyn ,padurea blestemata,e pe buzele tuturor,al politicenilor ,jurnalistilor ,oamenilor simpli.Pina la tragedia de simbata cita lume stia insa de Katyn ,sau isi mai amintea de acel odios masacru ? Polonezii sigur ,ei nu-si uita atit de usor eroii ,in rest ,istoricii si cei pe care poate i-a marcat filmul de acum trei ani al lui Wajda.De simbata stim aproape toti ce s-a intimplat acum 70 de ani la Katyn ,inclusiv rusii care acum nu mai pot sa ascunda mizeria sub pres asa cum au facut atitia ani.E o tragica ironie a sortii ,singele altor polonezi a spalat nepasarea de atitia ani a Europei .Pentru a se afla inca o parte din adevarul acelor zile ,alti polonezi au trebuit sa moara.Acum noi ,cei mai tineri ,am aflat de Katyn ,dar citi dintre noi stim ca si Romania a avut Katyn-ul ei ? E drept, la o scara mai mica .S-a intimplat pe 1 aprilie 1941 ,in localitatea Fintina Alba ,raionul Edinet,tot intr-o padure; Varnita.Trecuse aproape un an de cind ,in urma tratatului Ribbentrop-Molotov ,URSS isi anexase Basarabia si Bucovina de Nord . La inceputul lui 1941 ,NKVD-ul lui Stalin lansase un zvon ca romanii care doresc sint liberi sa se refugieze in tara ,a fost bineinteles o minciuna ,dar o minciuna in care multi au crezut .Asa ca pe 1 aprilie 1941 peste 2000 de tarani din satele Patrautii de Sus ,Patrautii de jos,Cupca ,Suceveni ,Prisecani ,Carapciuc ,Prisecani ,au pornit pe jos spre Fintina Alba ,granita cu Romania.Granicerii sovietici stiau si ii asteptau pe oameni ascunsi in padure cu mitralierele pregatite ,facusera chiar si gropile comune ,doar aveau atita experienta,trecuse un an de la Katyn si ,cine stii ,poate printre ei se aflau si o parte din ,,eroii" de acolo.Oamenii ,tarani simpli ,batrini ,femei,copii,in jur de 2000-2500 ,aveau bete cu stergaruri albe in virf,dar pentru sovietici steagul alb nu mai insemna demult nimic.Cind au ajuns in padurea Varnita ,la citiva km de satul Fintina Alba,a inceput masacrul.Fara nici un avertisment ,fara nici o somatie ,mitraliere si zeci de automate au inceput sa traga continu citeva minunte bune,multi au fost ucisi ,altii au fost raniti iar o parte au scapat fugind ca niste animale haituite prin padure.Dupa ce au incetat focul ,rusii s-au dus sa isi vada isprava ,i-au adunat pe morti , pe ranitii ,o parte dintre ei au fost ucisi cu baionelele ,muribunzii au fost ingropati de vii in gropi comune. ,, Doua zile si doua nopti s-a miscat pamintul acolo " spun localnici care ,auzind focurile de arma s-a dus sa vada ce se intimpla ,dar nu au avut curaj sa intervina ,soldatii au stat si au pazit multe zile locul masacrului.Supravietuitorii s-au intors speriati la casele lor ,dar nu pentru multa vreme.La jumatatea lunii iunie 1941 ,13000 de romani basarabeni ,in marea lor majoritate rudele celor care incercasera sa treaca frontiera ,au fost imbarcati in trenuri de marfa ,ca animalele ,si deportati in Siberia de unde ,bineinteles , putini s-au mai intors in viata.Numarul celor ucisi atunci nu e stiut cu exactitate nici pina in ziua de azi,cifrele variaza intre 200 de cadavre ,cite sustin autoritatile ucrainene ,pe teritorul careia se afla azi satul Fintina Alba ,ca s-au descoperit in gropile comune din padurea Varnita .Si aproximativ 1000 de morti citi zic, putinii supravietuitori , ca ar fi fost ucisi atunci sau in zilele ce au urmat.De atunci au trecut aproape 70 de ani si noi ,spre deosebire de polonezi ,nu am obtinut nici pina azi din partea rusilor recunoasterea oficiala a acelor atrocitati . Romania nu a reusit nici pina azi sa ridice un monument cit de cit decent in memoria mortilor de atunci ,ba mai mult ,nu stim nici macar citi oameni au fost ucisi .In vreme ce polonezii s-au luptat si inainte de '90 ,dar mai ales dupa caderea comunismului ,pentru aflarea adevarului ,Romania nu a facut nimic pentru ca lumea sa afle ca si noi am avut Katyn-ul nostru.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu